Japanese definition
- 支配者に反抗して乱を起こすこと。
English definition
- insurrection; mutiny; rebellion; revolt; uprising
Conjugation
- negative (〜ない)
- 反乱しない
- past (〜た)
- 反乱した
- te-form (〜て)
- 反乱して
- potential
- 反乱できる
- volitional
- 反乱しよう
- causative (使役)
- 反乱させる
- passive (受身)
- 反乱される
- causative-passive (使役受身)
- 反乱させられる
Examples
No examples yet.
Loading examples…